Lună: Iulie 2015

Omul: Actul 1 – Iubirea


article-0-189ED6D600000578-413_634x739

Esti prea strain de ea sau poate, de ce nu, poate, prea ocupat pentru ea, pentru iubire. Si totusi, o plangi pe la colturi si iti stergi lacrimile de crocodil pe o margine de amintiri.

Privesti cu jind la altii care-si cresc fluturii euforiei, cei care tranforma planurile in realitate si pun mai presus de orice, iubirea. Si umbli, toooot umbli hai-hui si cauti ramasite prin gunoaiele altora… cine stie ?! Poate, poate, e ceva si pentru tine. Si gasesti… si te guduri ca un catel la un castron plin cu mancare. Si parca nici nu-ti pasa ca ambalajul restului tau e rupt… ca parca nici gustul nu e la fel, dar il iei. Il prinzi cu mainile amandoua, inchizi ochii, si tragi in pieptul tau obosit mirosul ieftin al unui amor terfelit.

Si apoi?! Apoi, te duci acasa si te ascunzi in vizuina ta. Acolo, acolo in singuratatea camerei iti lingi ranile si-ti spui ca e nedrept ce ti se-ntampla.

Te asezi in patul tau pe care pastrezi in fiecare noapte doua perne, nu una. Chiar daca tu, peste noapte, iti strangi genunchii la piept si tragi sub obrazul fierbinte de atatea lacrimi, un coltisor de perna. Oftezi lung si speri ca poate maine sa te gaseasca ea, da, da … ea, iubirea aceea curata care sa te aduca la viata, sa faca sa-ti curga prin vene dorinta, speranta si sa-ti puna in priviri filmul viitorului.

Eh, uite, vine din nou dimineata si soarele te trezeste intr-o alta banala zi. Si se intampla. Te-mpiedici de ea si mai sa-ti rupi coatele caci nu-ti mai iei ochii de la ea. E acolo, ai asteptat-o atat … ai si cautat-o aiurea si da, ti-ai luat si gandul de la ea intr-o vreme, dar poftim! Acum, te-a gasit ea.

Si o iei ca un hot si fugi cu ea. O tii strans in brate ca nu vrei nici in ruptul capului sa o pierzi. O duci acolo unde lumea nu o vede si o tii pentru tine. Te hraneste, iti pune stele in ochi si-ti face inima sa bata si mai tare in piept. Si parca si ridurile, de la atata incruntare, s-au ascuns in spatele zambetului scolaresc.

… Fraiere, nici nu stiai ca poti sa mai faci asta, asa-i? Si vin stele de gheata peste voi, s-apoi ghioceii-s la colt de strada
si apuci sa gusti ciresele coapte tot cu ea … Si apoi ce faci?

Prostule! A strigat cat a tinut-o pieptul plin de dragoste si te-a lovit de atatea ori cu pumnii ei plini de vise si tu? Erai prea ocupat pentru ea, prea surd sa o auzi, prea prins de mizeria societatii.

Intoarce-te! O vezi?! E acolo, inca mai e incapatanata ca o adolescenta sa te faca sa vezi. Isi mai tine in pumni visul sfasiat… De ce stai? Pune-i un pansament cu sinceritate, bandajeaz-o cu promisiuni de care sa nu mai uiti si ia-i visul ei ( a fost si al tau, mai stii? ) si transforma-l intr-un curcubeu.

Anunțuri